te apropii și îmi șoptești:
știi, dincolo de orice fereastră
întrezăresc o poveste. mereu alta.
o pată de culoare în diferite nuanțe.
rutină. privesc absentă. deconectată.
ceva mai puțin firesc mă obligă
să devin lucidă. fac un pas lateral
spre margini. îndepărtându-mă
încep să văd păienjenișul.
mă aliniez întregului.
oare ce ascunde realitatea
aceasta monotonă?
mi se spune: urmăriți cu rigoare
evoluția exciziei neîncrederii.
cât de curând apar picături
de sânge. dezinfectați cu afecțiune.
aplicați pansamentul trezirii din somn.
nu vă speriați, viața începe! pâlpâie.
luna plină mă atenționează.
cu fermitate. e momentul
să te desparți
de cea care ai fost.
dacă vrei să supraviețuiești
transformă indiferența în vedere
cu inima. e chiar timpul vindecarii.

Rodica Dascalu

28 februarie 2021 ~