purtată de adierea începutului,
primăvara umple inimi cu petale.
o povară greu de înțeles ne apasă.
umerii noștri fragili, tot mai încovoiați.
în lume e atâta haos încât,
chiar străduindu-ne să ieșim
din labirint, neliniștea pasului în
gol există, nesiguranța zilei rămâne.
doar anotimpul învierii mai poate
alunga ceața. primăvara își vede
de drum. trezește universul
la viață împrăștiind lumină.
ochii prind căteva raze.
trăiesc din plin seninul clipei.

Rodica Dascalu
2 aprilie 2021