întreaga natură îmbracă strai nou. lumina îi dă strălucire. în nuanțe de verde crud, o mantie presărată cu pomi înfloriți acoperă pământul, prefigurând Învierea. de Florii, purtător al ramurilor de finic, omul se bucură iar Iisus plânge. El știe. peste câteva zile, extazul va deveni îndemn la răstignire. poarta Ierusalimului, însuși sufletul omului, este aproape mereu închisă. cheia ce i se potrivește poartă un nume, smerenia, floare atât de rară…
Rodica Dascălu
22 aprilie 2022
( după o idee desprinsă din predica părintelui la Sfânta Liturghie ~ Mănăstirea Runc, 21 aprilie 2019)
presimțire
Lasă un răspuns