uneori suntem veseli, extrovertiți
alteori melancolici, interiorizați.
diferitele nuanțe ale firii ne
cheamă apropiindu-ne.
în urma întâlnirii cu prietenii
rămâne mereu un parfum
a cărui intensitate
crește în timp.
luminile s-au stins.
în spațiul ușor întunecat
trandafirii sângerii continuă
să mângâie sau chiar îți vorbesc.
urările, cuvinte scrise
cu cerneala inimii, încălzesc.
îi văd oriunde privesc. retrăiesc
bucuria. în jur, doar semne ale
primăverii din noi.
o clipă de comuniune
îmbracă rosturi profunde.
când ți-e greu îți amintești:
mâinile unite într-o îmbrățișare
și mai ales că nu ești singur, singur.
Rodica Dascălu
13 martie 2021
nu ești singur
Lasă un răspuns