6 și 7 august 2016, două zile de hoinăreală prin Iași, dar și prin împrejurimi: Bârnova, Bucium. Sfânta zi de duminică este senină, luminoasă. Aerul prea încins, aproape irespirabil. Ziua de luni, după sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului, ușoare adieri răcoroase, cele dintâi semne ale nașterii unui alt sezon, toamna. Cerul mohorât, norii plumburii, câteva frunze arămii vor parcă să ne confirme zvonul unui început. Vara își trăiește ultimele zile, săptămâni. Nu este un hotar strict delimitat între anotimpuri. Retrageri și răbufniri, înfruntări intense la scenă deschisă. Există o măreție a căderii, apoi a trecerii. Ceea ce este prețios rămâne, luând alte chipuri. Trandafirii plini de prospețime din grădina hotelului Bucium ne încurajează. Vara rezistă, nu și-a strâns încă faldurile amplei pelerine. Cea împodobită cu flori de câmp, maci și ape limpezi. Culorile, lumina, claritatea, promisiuni ale speranței, regăsirii. Frumusețea există în fiecare zi, pare să ne consoleze universul. Mă aplec. Miros un trandafir galben, simt cum obsesiile, îngrijorările se transformă în păsări. Prin zborul lor înalt vor puncta cerul pentru noi, despovărându-ne. Se vor întoarce peste câteva zile sub forma unor roiuri de meteori activi. Perseidele, spectacolul „stelelor căzătoare” specific lunii august. Bucurați-vă!
Rodica Dascalu ~
8 august 2016 (r. 8 august 2022)
hotar între anotimpuri, lumi…
Lasă un răspuns