Sâmbăta Învierii lui Lazăr. La Biserica „Sfântul Gheorghe” se săvârșește Sfânta Liturghie. Se pomenesc sufletele celor adormiți. Ne rugăm în tăcere, aprindem lumânări în amintirea celor care ne-au fost: părinți, bunici, rude. Fiecare a adus o mică jertfă. Așa se exprimă preotul. Colăceii, coliva, vinul, fructele sunt luminate de flacăra tremurătoare a unei candele. Lângă mine se află o tânără, nu cred că are mai mult de 25 de ani. Mi-a rămas întipărit chipul ei luminos întâlnit, de mai multe ori, cu prilejul pomenirii celor trecuți în veșnicie.
La sfârșitul slujbei îmi oferă o carte scrisă de Preotul Alexandru Argatu. În mulțumesc și apreciez acest gest. Mai ales că vine din partea unei tinere. O cheamă Ana Maria. Este a doua carte primită astăzi. În biserica noastră se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Giurgeni. Preotul de la mănăstire ne binecuvântează apoi ne oferă acatiste. Eu am primit Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul. Am mulțumit și m-am rugat la icoana Maicii Domnului pentru sănătate, iertare, mântuire. Pentru familie și pentru cei dragi ai noștri: prieteni, colegi, cunoscuți, dar și pentru necunoscuți. Deschid cartea primită și citesc Cuvânt înainte. Este despre Învierea lui Lazăr, despre învierea noastră din moarte. Nimic nu este întâmplător.

Rodica Dascălu

24 aprilie 2021