O continuă alergare-i existența,

Trăiesc, uneori, la suprafața lucrurilor,

Judec, compar, stabilesc ierarhii.

Caut cu frenezie fericirea,

Umplând cu obiecte, golul din suflet.

Când e vorba de introspecție

Timpul nu e prea generos,

Înaintez greoi spre adâncuri.

Nu suntem un simplu șir de oglinzi,

Care reflectă fidel lumea de-afară,

Noi, oamenii, mai mult de-atât,

Suntem prefacere continuă,

Devenire,

La orice pas greșit, aripa unui înger

Din alte tării pe creștet ne-atinge,

E timpul să găsiți drumul drept, ne spune.

Dacă suntem prezenți, înțelegem

Că renunțând la prejudecăți și orgolii,

Învățam să prețuim sufletul,

Dând valoare și vieții unui om de alături.

/Rodica Dascălu/Devenire