ascultare


cer ajutor cuvintelor pentru a reda
intensitatea emoției, spunându-mi:
doar scriind voi evita alunecarea
într-un labirint fără ieșire.

dar ele, cuvintele,
nu pot recrea realitatea
pe care am trăit-o. întregul
solfegiu de nuanțe al mersului
prin întuneric rămâne de neatins.

încredințez neliniștea existențială
sau metafizică puterilor cerești.
văd cum vălul întunecat se risipește.
rugăciunea mi-e ascultată. sunt salvată.

Rodica Dascălu
1 ianuarie 2021

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *