10 iunie 2021 este o zi cu multe semnificații. Sărbătoarea Înălțării Domnului și o Eclipsă inelară de Soare în Gemeni, pe axa destinului. Nodul Nord al Lunii se află în Gemeni iar Nodul Sud al Lunii se află în Săgetător. Un moment al începuturilor. Efectul de Lună Nouă și Eclipsa inelară de soare în Gemeni sunt două evenimente astrale deosebit de puternice.
Ziua începe bine. Dorința mea de a merge în parc prinde viață. În jurul orei 16 mă întâlnesc cu Mioara Spiridon în zona Fântânii arteziene din centrul Parcului Mircea Cancicov. Mergem în incinta Restaurantului Lake House. Mioara face o programare pentru mijlocul lunii iulie, 17 iulie, în vederea întâlnirii noastre, a doamnelor din Asociația Sofi Roz. Pretextul întâlnirii este lansarea cărții mele de versuri ”Imaginează-ți o grădină”. Ne plimbăm prin parc. În zona din fața Restaurantului Green Park, în apropiere de câmpul cu lavandă și trandafiri, facem câteva poze. Abia acum observăm pe fundalul imaginii cerul spectaculos, cu șiruri alternative de nori albi și fumurii, cucerind lent tot mai mult teren pe imensa boltă senină. În același perimetru, o clasă de tineri absolvenți, poate de gimnaziu sau poate de liceu, nu ne-am putut da seama, frumos îmbrăcați în culori vii fac fotografii. Sunt și câțiva părinți printre ei. Deodată în acest grup, respirând prospețime, tinerețe, entuziasm, așteptare, intră un domn vârstnic, mic de înălțime, cu șapcă gri. Fotografia pe care o surprind vorbește despre trecerea timpului sau despre generații de ieri și de azi. Merge încet atât cât îi permite să înainteze pasul greoi, șovăielnic. Îi spun Mioarei, oare crezi că, pe domnul îmbrăcat în haine cenușii, îl observă cineva. Nu, nici vorbă, răspunde convinsă Mioara. Eu îl observ fiindcă, privindu-l, mă văd pe mine în statura lui fragilă peste nu foarte mulți ani. Trece timpul cu viteza luminii, azi e luni și, fără să-ți dai bine seama, vine sfârșitul săptămânii. Când ești tânăr ai impresia că vei rămâne veșnic plin de vigoare. Îți croiești vise, care de care mai îndrăznețe, convins fiind că vei avea timp suficient să le împlinești. Toate acestea mi le spun în gând vorbind cu mine însămi. Ne continuăm drumul spre Fântâna arteziană numită Trei fete sau Trei fote. Fântâna nu este alimentată cu apă. Mergem mai mult cu ochii pe sus, zăbovind cu privirea asupra coroanelor copacilor. Vrem să descoperim teii. Anul trecut pe vremea asta erau înfloriți. Acum zărim buchetele cu boboci abia formați. În locul unde ne-am oprit, atenția ne este atrasă de niște tufe imense de șoc cu flori albe, în plină perioadă de înflorire. Ne așezăm sub un pin și ne deschidem umbrelele pentru a ne apăra de ploaia care începe să cadă pe neașteptate. Mioara o roagă pe tânăra aflată la volanul unei mașinuțe de curse să ne facă niște fotografii împreună. Da, imaginile rezultate sunt o poveste. Unde sunt doi sau mai mulți oameni apare și ea, povestea. Privirile, umbrelele, culorile, poziția corpului, distanța dintre noi, toate spun câte ceva. Îmi revine în minte un poem din volumul de versuri aflat în lucru, fără titlu deocamdată. ”să știi pentru ce trăiești” e numele poeziei. Deja, mă gândesc la o postare pe Facebook. Plouă din ce în ce mai intens. Un tânăr se apropie de noi, spunându-ne că nu am fost prea inspirate când am ales ales locul de popas, deoarece tulpina pinului sub care ne-am așezat este înclinată și, mai mult, are o creangă ruptă, gata să se desprindă în orice moment. Îi mulțumim pentru atenționare, după care mai facem câțiva pași pe Aleea arborilor catalpa, în direcția Bibliotecii Județene ”Costache Sturdza”. Ne despărțim, fiecare gândind că ar fi bine să ne întâlnim mai des. Au rămas atâtea lucruri de spus. Ne este bine împreună, rezonăm.
Rodica Dascălu
11 iunie 2021